Ce surpriza ... conducerea masinii pe drumurile patriei este o experienta greu de suportat.
A conduce masina in Romania poate fi o experienta greu de suportat: cu putin peste 300 de kilometri de autostrada, cu blocaje in traficul din Bucuresti, cu drumuri secundare ciuruite de gropi, cele 21 de milioane de locuitori ai Romaniei se chinuiesc atunci cand trebuie sa ajunga undeva repede, scrie Financial Times in editia de joi.
Dupa traversarea frontierei in Ungaria, calatoria devine in general mai placuta, gratie unei generatii de constructii de autostrazi incununate de succes, parte din ele finantate de sectorul privat.
In urmatorii ani intreaga regiune va necesita investitii similare de zeci de miliarde de euro pentru a-si moderniza infrastructura depasita din perioada comunista, incluzand-o pe cea de transport, apa, deseuri, spitale si din sectorul energetic (in special sectorul energiilor regenerabile).
Cu toate acestea, criza financiara si necesitatea unei consolidari fiscale ulterioare au limitat posibilitatea guvernelor de a plati pentru aceste proiecte. In aceste conditii, factorii de decizie, bancile si societatile de constructii reevalueaza cum va fi finantata infrastructura secolului al XXI-lea.
Fondurile Uniunii Europene structurale si de coeziune - o suma de 170 de miliarde de euro destinata pentru ca tarile est-europene sa ajunga din urma statele occidentale mai bogate - vor continua sa fie o sursa esentiala de finantare a infrastructurii pentru regiune.
Polonia s-a dovedit extrem de competenta in a absorbi aceste fonduri. Azi, tara seamana cu un imens santier, pe masura ce isi modernizeaza infrastructura sa imbatranita de drumuri, in cadrul pregatirilor pentru Campionatul european de fotbal din 2012.
Cu toate acestea, fondurile UE nu se vor dovedi suficiente pentru a umple intregul gol, dat fiind faptul ca ele nu sunt potrivite pentru toate proiectele si nu sunt disponibile pentru statele nemembre ale UE, in cazul carora Banca Europeana de Investitii (BEI) si Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare joaca un rol crucial.
Pe de alta parte, scrie FT, parteneriatele public-privat /PPP/, prin care guvernele si sectorul privat impart riscul de a plati, construi si opera infrastructura, pot deveni din ce in ce mai obisnuite, in conditiile in care ele ajuta la minimalizarea pierderilor din bilant.
In pofida unor exceptii, cum ar fi Polonia si Ungaria, PPP devin doar acum larg raspandite in Europa Centrala si de Est.
Desi aceasta situatie se explica partial prin efectul de evictiune /crowding out effect/ al finantarii 'libere' exercitat de UE, expertii sustin ca reflecta si o lipsa de intelegere institutionala a acestor proiecte complexe in unele tari, pe care acestea se grabesc acum sa o imbunatateasca.
Criza a facut insa finantarea mai costisitoare si totodata mai dificila demararea unor proiecte foarte mari. 'Anterior, un proiect PPP normal putea fi finantat - sa zicem - de cinci banci diferite', explica Diana Neumueller-Klein de la grupul austriac de constructii Strabag . 'In timpul crizei, institutiile financiare au inceput sa-si diversifice riscurile si anume prin finantarea unor parti mai mici de proiect. Drept urmare, este nevoie de mai multe banci pentru finantare', adauga ea.
Cu toate acestea, actorii din industrie remarca ca finantarea pentru mai multe proiecte PPP a fost asigurata chiar si in punctul culminant al crizei, asa cum s-a intamplat cu un tronson din autostrada M6 din Ungaria, in valoare de 520 de milioane de euro.
Desi este in prezent necesar ca partenerii privati sa aduca mai mult capital, bancile raman dispuse sa finanteze proiectele atat timp cat cadrul legislativ si de reglementare este bun, iar proiectele sunt bine concepute.
Pe de alta parte, o decizie din septembrie anul trecut a noului guvern al Slovaciei, de a abandona o propunere privind un PPP in valoare de 3,3 miliarde de euro pentru primul tronson din autostrada D1 a subliniat riscurile politice de a face afaceri in regiune.
Intre timp, in tara vecina, Ungaria, premierul Viktor Orban a promis sa suspende sau sa renegocieze proiectele PPP care nu demarasera inca.
SURSA: Agerpres
